Scurt istoric al învăţământului liceal teoretic în Oraşul Găeşti şi al Colegiului Național ”Vladimir Streinu” (1921-1948; 1953-2022)
Existenţa Colegiului Național Vladimir Streinu de astăzi se datorează, indubitabil, fundării în august 1921, prin aprobarea Ministerului Instrucţiei Publice de atunci, la cererea unui mare număr de târgoveţi dar şi de ţărani din patru judeţe limitrofe (Argeş, Muscel, Vlaşca şi Teleorman), a unui gimnaziu de băieţi, transformat curând în liceu.
Unul dintre ctitorii învăţământului liceal din Găeşti a fost un descendent al familiei lui ION CREANGĂ, medicul Nicolae Ionescu, ce şi-a început cariera o dată cu inaugurarea spitalului din Găeşti în 1909.
Moştenind spiritul constructiv junimist din familie, Nicolae Ionescu, ridicat mai târziu la rangul de general, s-a luptat, în calitate de PREŞEDINTE AL COMITETULUI ŞCOLAR, cu greutăţile de ordin material cu care se confrunta şcoala, obţinând un ajutor destul de substanţial din partea ministerului pentru cumpărarea unui local propriu pentru aceasta.
Tot printre ctitori s-a remarcat şi preotul ŞTEFAN POPESCU, director girant al liceului la începuturile sale, dascăl al său timp de 24 de ani şi director plin (cu scurte întreruperi) între 1931 şi 1947, precum şi ION NANU, director al liceului între 1921 şi 1925, căruia îi revine meritul de a fi transformat localul, cumpărat în stare de ruină, într-o clădire funcţională. Şi Ion Nanu, devenit ulterior profesor universitar la Timişoara, a făcut mari sacrificii personale pentru a transforma gimnaziul de băieţi, în 1925, prin lege specială, în liceu, cu sprijinul Ministerului Învăţământului de atunci. Liceul a primit numele de „Liceul model Dr.C.Angelescu”.
Sub deviza „Civilizaţia este rezultatul culturii, popoarele civilizate şi-au câştigat locul de frunte în omenire cu ajutorul culturii pe care au ştiut să şi-o facă” (Ion Nanu), liceul a beneficiat chiar din primii ani de profesori al căror nume avea să se impună destul de curând pe plan naţional: GHEORGHE ŞTEFAN (profesor de istorie la Găeşti (în anul şcolar 1923 – 1924), Profesor dr. docent, Membru corespondent al Academiei R.S.R, Membru titular al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice, ŞERBAN CIOCULESCU (profesor de lb.franceză la Liceul din Găieşti între 1924 şi 1946 şi director al liceului între 1928 şi 1931), Profesor universitar dr. docent, Membru al Academiei Române, Director al Bibliotecii Academiei, Om de ştiinţă emerit, membru al Uniunii Scriitorilor, cu studii la Sorbona şi École Pratique des Hautes Études din Paris; GRIGORE FLORESCU (profesor de lb.latină la Liceul din Găeşti în anul şcolar 1924 – 1925), profesor universitar, istoric şi cercetător în domeniul arheologiei, autor al unui număr impresionant de lucrări istorice; ION DIACONESCU – NILĂ (1888 – 1942), a predat limbile latină, greacă şi fanceză la liceul din Găeşti începând cu anul şcolar 1925 – 1926. Strălucit om de catedră, a tradus printre altele Anabasis de Xenofon, cărţile I, II. III, IV (integral) precum şi pagini alese din „Pro Marcella” de Cicero, „Dialogul morţilor” de Lucian, „Principii de filologie romanică cu adnotaţii pentru limba română”, „Fabule” de Esop precum şi “Istoria literaturii eline”; SIMION STOLNICU (pe adevăratul nume Alexandru P. Botez, profesor pentru mult timp la Găeşti, poet intelectualist din grupul Kalendelor de mai târziu), VLADIMIR STREINU (Nicolae Iordache), profesor de lb.română şi lb.franceză la liceul din Găeşti între 1927 şi 1937 şi director al acestuia în 1933, cu studii desăvârşite în Franţa şi doctorat cu teza, unică la noi, Versul literar românesc, membru al Societăţii Europene a Criticilor Literari, Membru al Academiei de Ştiinţe Sociale, cercetător la Institutul de Istorie Literară şi Folclor „G.Călinescu”, profesor universitar la Facultatea de Limba şi Literatura Română din Bucureşti, poet, traducător de excepţie al lui Shakespeare şi unul din cei mai străluciţi critici literari interbelici, estetician; VIRGIL GHIŢESCU (profesor de matematică la Găeşti între 1930 – 1936 şi director al liceului din 1933 până în 1936), membru în Comitetul de conducere al revistelor e matematică: „Pitagora”, „Pozitiva”, „Numerus” şi „Revista matematică” din Timişoara, VASILE MACIU (a predat istorie şi lb. latină la liceul din Găeşti în 1930-1931 ), Profesor universitar la Facultatea de Istorie, „Universitatea din Bucureşti”, ELENA IORDACHE- STREINU (a predat geografie la liceul din Găeşti în 1926-1927, devenind apoi directoare şi profesoară la „Şcoala ortodoxă de fete” din localitate, pe care a transformat-o în scurt timp în liceu, romancieră); GEORGE POTRA (a fost profesor de istorie la Găeşti în 1932-1933), Profesor Doctor Docent în ştiinţe istorice, diplomat al Şcolii superioare de Arhivistică şi Paleogrofie, membru onorific al Societăţii Numismatice Române, membru al Uniunii Scriitorilor, de două ori laureat al Academiei Române; BUCUR MITREA (director şi profesor de istorie la liceul din Găeşti între 1939-1940), Profesor universitar doctor docent, membru al Institutului de Arheologie al Academiei, ION DIMULESCU (profesor de limba franceză la liceul din Găeşti şi director al acestuia până la reforma din 1948), autorul lucrărilor ”Verbul francez. Întrebuinţarea modurilor şi timpurilor”, Bucureşti, 1937, „Mecanismul verbului francez”, Bucureşti, 1937, „Antologia poeziei franceze”, Bucureşti, 1945.
Liceul din Găeşti a primit titulatura de „Liceul Teoretic Octavian Goga” după 1940, în urma dictatului de la Viena, când mulţi elevi din Ardealul de Nord au venit să-şi finalizeze studiile aici. După reforma învăţământului din 1948, el şi-a pierdut şi profilul teoretic.
Valoarea liceului s-a datorat şi ţinutei intelectuale ori priceperii directorilor săi. Iată lista completă a celor care au condus şcoala între anii 1921-1948: Ion Nanu (1921-1928), Şerban Cioculescu (1928-1931), Ştefan Popescu (1931-1933; 1936-1937; 1941-1944; 1945-1947), Vladimir Streinu (1933), Virgil Ghiţescu (1934-1936), Ion Teodorescu (1937-1938), Bucur Mitrea (1938-1940), N. Cojocaru (1940-1941), Ion Dimulescu (1944-1945), Isăceanu Alexandru (1945-1946), Nicolae Cimpoiu (1947-1948).
Prezenţa atâtor profesori prestigioşi a dus la formarea şi afirmarea, dintre cei care au urmat cursurile liceului, a multor personalităţi în mai toate domeniile ştiinţelor realiste, umaniste şi artistice.
Iată enumerate numai câteva:
Ioan C. Gheorghe, Profesor universitar dr. de limba franceză la Facultatea de Filologie din Cluj, Olteanu Gheorghe, inventator ; Mureşanu I. Ştefan, compozitor, dirijor al Coralei Municipiului Bucureşti şi al Ansamblului „Periniţa” întemeietorul Corului Filarmonicii de Stat George Enescu, al cărui prim dirijor a fost, Ilovici T. Mihail, critic literar, membru al Uniunii Scriitorilor, Petre Ionescu – Stoian, Profesor universitar dr. al Facultăţii de Farmacie din Bucureşti şi Cluj, preşedintele Comisiei Farmacopeei, al Comisiei Medicamentului, membru al Comisiei Laboratoarelor de Control al Medicamentului în cadrul Federaţiei Internaţionale Farmaceutice, membru corespondent al Academiei de Farmacie din Paris, Membru expert al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, membru activ al Academiei de Ştiinţe a Statului Illinois – S.U.A., Victor Tulbure şi Aurel Iordache, poeţi, Gheorghe St. Dinu Crânguri, medic dr. , intern al Ligii Naţionale contra tuberculozei, preparator şi asistent univ. la clinica de fiziologie a Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Gheorghe Zidaru, pictor şi restaurator la Muzeul de Artă al României, Nicolae Florea, profesor universitar, dr. docent în geneză, cartografierea şi clasificarea solurilor.
Sub titulatura „Liceul Teoretic Octavian Goga” s-au afirmat alte personalităţi dintre care cităm: Brăduţ Covaliu, pictor, Preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din România; Plopeanu N. Nicolae, Diplomat în drept internaţional şi istorie – economie al Universităţii Bucureşti, ziarist în departamentul pentru probleme internaţionale, reporter special al Agenţiei Române de Presă (Agerpress), trimis special al României în ţări din Europa, Asia, Africa, America şi Australia; Marin Bucur, istoric literar, prozator, ziarist; Gheorghe Fierbinţeanu, Doctor în economie agrară, prof. univ., actualmente expert parlamentar în Camera Deputaţilor, autor a peste 36 comunicări de specialitate şi a 5 manuale universitare; Nicolae Neagu, medic, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor, a publicat 34 de volume de versuri şi proză, laureat al Premiului Academiei Române pentru roman, Lucia Măiescu Caraiman, cercetător ştiinţific la Institutul de Ştiinţe Pedagogice, doctor în defectologie şi autoare de abecedar pentru hipoacuzici, Ioniţă Marin, ziarist la „România Liberă”, “Argeş” şi Antena 1 Piteşti şi cu 18 cărţi publicate, membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Inaugurarea noii clădiri a liceului, denumit acum Şcoala Medie Mixtă Găeşti, are loc în 1953. În numai 10 ani localul devenise neîncăpător. În 1960 i se adaugară două laboratoare (fizică şi chimie), iar sala de festivităţi este transformată în sală de gimnastică în 1962. Tot în acelaşi an se construieşte un nou local cu 8 săli de clasă, un laborator şi un atelier. Cu toate acestea, liceul nu era suficient de încăpător pentru a mai funcţiona cu clasele I-XII ca până atunci.În 1965, s-a construit o nouă unitate şcolară, Şcoala nr.1, situată pe strada numită Şerban Cioculescu, unde au fost mutate clasele I-VII, , astazi Corpul C al colegiului, unde învață elevii din clasele a_IX-a.
Liceul (care din anul 1993 poartă numele “Liceul Teoretic Vladimir Streinu”) a avut şi după 1953 profesori de valoare, mulţi dintre cei din ultimii ani fiind foşti elevi ai liceului.
Iată însă directorii din perioada 1953-2003: Postelnicu Ion, director (1953-1956; 1958-1960), dir. adj. (1959-1965), Tiberiu Georgescu, dir. adj. (1953-1956), Aurelian Radu, dir. adj. (1954-1955), Vasile Şova, director (1956-1958; 1960-1965), Licescu Ştefan, director (1959-1965; 1970-1978), Coşoiu Stelian, dir. adj. (1960-1965), Emil Zugravu, dir. adj.(1969- 1972), Radu Florea, dir.adj.(1968-1970), Stanciu Ştefan , director (1978-1987), Turcu Eugenia, dir.adj.(1978-1987), Ilie Nicolae, director (1987-1990), Ispas Elena, dir.adj. (1987-1990), Tudose Gheorghe, director (1990-1997), Slăvilă Ion, dir.adj. (1990-1992), Joiţa Dan, dir.adj. (1992-2002), Mâinea Nicolae, director (1997-2002).
Începând cu anul 2003, liceul a fost ridicat la rangul de colegiu, grație eforturilor depuse de colectivul de cadre didactice, susținute de echipa manageriale de atunci formată din prof. Marin Cristian, director, (2003-2006) şi prof. Turcu Iuliana, dir.adjunct, (2003-2006). Au continuat să managerieze unitatea, cu mare responsabilitate, echipe formate din cadre didactice, dedicate școlii, după cum urmează:
Prof. Gheorghe Vasile, director, (2006-2012) și prof. Rădulescu-Ghițescu Ariadna, director adjunct, (2006-2011), prof. Iordache Aurelia , director adjunct, (2011-2012). Prof. Arsene Aurelia, director, (2012-2015) și prof. Ioniță Iuliana Nicoleta, director adjunct, (2012-2015), Prof. Constantin Anda Elena, director, (2015-2017) și prof. Nicolae Carmen Rosana, director adjunct, (2015-2017).
Prof. Pătruță Nicolae, director, (2017-2021) și prof. Ioniță Iuliana Nicoleta, director adjunct, (2017-2021), Prof. Ioniță Iuliana Nicoleta, director, (2021) și prof. Rizoiu Monica Andreea, director adjunct, (2021) .
Actualmente, colegiul este condus de echipa managerială formată din: Prof. Ioniță Iuliana Nicoleta, director și prof. Alecsandrescu Nicoleta Aura, director adjunct.
Calitatea muncii profesorilor din ultimii 50 de ani s-a tradus în calitatea absolvenţilor şcolii. Menţionăm aici numai câteva „vârfuri” care pot evidenţia, într-o oarecare măsură, valoarea de excepţie a resurselor umane de care dispune şcoala: Fierbinţeanu Virgil, dr.ing., profesor universitar la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, catedra de Mecanică (promoţia 1956); Nicolae Arsenescu, Conferenţiar universitar dr.al Universităţii din Piteşti, specialitatea chimie-fizică, Eugen Marinescu, conferenţiar dr.la catedra de istorie „lb.română” în cadrul Universităţii din Bucureşti, Vasile Zamfir, poet, traducător, publicist, Membru al Uniunii Scriitorilor (promoţia 1957); Liviu Ixaru, cercetător la Institutul de fizică atomică, profesor dr., premiat de Agenţia Internaţională de Energie Atomică de la Viena în 1965, cu studii în Germania, Rusia şi Italia (promoţia 1959); Marin Ţurlea, lector dr.la Facultatea de Filozofie a Universităţii din Bucureşti; Dr.George Anca, indianist, etnolog, poet, prozator, eseist, dramaturg, cineast, traducător în engleză şi sanscrită cu specializări la Roma, Delphi University iar în 1980 în SUA, ataşat de presă pe lângă Ministerul Învăţământului, lector la Universitatea din Delphi , membru al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, Preşedinte al Asociaţiei culturale Româno – Indiene, Vicepreşedinte al Societăţii de Etnologie din România; face parte din Consiliul Permanent al Uniunii Internaţionale a Ştiinţelor Antopologice şi Etnologice şi din Asociaţia Internaţională a Educatorilor Pentru Pacea Lumii (cancelar naţional acreditat la ONU (promoţia 1961); Radu Alexandru, dr. în ştiinţe medicale, profesor universitar la Catedra de Medicină Internă a Facultăţii” Carol Davila” din Bucureşti (promoţia 1962); Tudor Cristea, profesor al liceului, scriitor, director al revistei de cultură Litere , membru al Uniunii Scriitorilor din România (promoţia 1963); Constantin Geambaşu, Conf.dr.la Catedra de limbi şi limbi slave a Universităţii din Bucureşti (promoţia 1966); Constantin Ghiţă, Doctor în matematică, Prorector al Universităţii „Valahia” din Târgovişte (promoţia 1970); Ştefan Alexandru Conferenţiar Dr.Ing. la Catedra de inginerie chimică, Facultatea de chimie insdustrială, Universitatea Politehnică din Bucureşti (promoţia 1971); Daniela Olguţa Iordache, profesoară a liceului, redactor al revistei „Litere”, Preşedintele filialei Dâmboviţa a Societăţii Naţionale pentru Învăţătură Poporului Român, din 1999, poetă (promoţia 1971); Muntean Maria, Conferenţiar dr. la Facultatea de Medicină din Craiova (promoţia 1972); Vasile Nicolae, profesor univ.dr, Secretar ştiinţific al Academiei , Membru al Academiei de Ştiinţe din New York, Vicepreşedinte al Uniunii Internaţionale de Cercetare şi din România; Preşedintele Comisiei de Manifestări Ştiinţifice a Ministerului Culturii, medaliat cu medalia D. Hurmuzescu, Om al anului 1998, decernat de Institutul american, medaliat cu medalia de aur la Salonul Internaţional de Invenţii, Geneva, Consilier al Ordinului Naţional „Pentru Merit” (promoţia 1973); Purcărea Mihail, asistent univ. dr. la catedra TCM a Universităţii Politehnice din Bucureşti, şef de lucrări (promoţia 1977); Avram Laurenţiu, asistent universitar dr. la Catedra de Istorie a literaturii române a Universităţii din Bucureşti (promoţia 1984); Joiţa Cezar, Dr.în matematică la Universitatea New York statul Buffalo, şef de promoţie 1986 – 1987, bursă post- doctorat la Philadelphia SUA 2000 – 2004; Toader Ovidiu, doctor în fizică, profesor în Canada (promoţia 1988); Manu Mitică, ing. dr. în automatică, SUA., din 1999 lucrează la Software Design Engineer in Test Microsoft. Este membru în comitetul de organizare pentru conferinţele I.F.A.C. şi I.E.E.F. precum şi autorul a 27 cărţi de specialitate, a 3 teze şi a 6 proiecte de cercetare (promoţia 1988); Manu (Joiţa) Cristina, (şefă de promoţie, 1989), asistent la Universitatea Politehnică Bucureşti, doctor în matematică SUA; Velicescu Alina (şefă de promoţie 1990), Doctor Lector la Politehnică în Bucureşti; Boboc Crina, doctor în matematică (promoţia 1990); Tudor Soare Cristina, lector la Politehnică, colaboratoare cu articole la „Economic Panorama”1999 , edită de Camera de Industrie şi control din România şi în colaborare a unor lucrări de specialitate; Vasilescu Ioana, cercetător doctor în lingvistica experimentală la Paris (promoţia 1991); Gălbenuş Cristina (Rhea Cristina), asistent la Facultatea de ziaristică din Bucureşti, poetă, membră a Uniunii Scriitorilor, autoare a patru cărţi de poezie şi reportaje. Şi alţii.
Toate cele de mai sus – valoarea, tradiţia şi actualitatea – îndreptăţesc dorinţa ca Liceul Vladimir Streinu Găeşti să devină colegiu naţional.
Iată istoricul denumirii școlii în actualul lăcaș:
– 1948 – Începerea construcției;
– 1950 – Prima promoție de clasa I (Școală elementară);
– 1953 – Introducerea clasei a VIII-a (Școală medie de cultură generală);
– 1956 – Prima promoție de absolvenți de 10 clase (I-X);
– 1959 – Prima promoție de absolvenți de 11 clase (I-XI);
– 1962 – Construcția unei noi laturi a clădirii cu 8 clase, un laborator și un atelier;
– 1965 – Liceu de Cultură Generală (clasele IX-XI), dar rămân și clase de I-VIII;
– 1968 – Liceu de Cultură Generală (IX-XII), dar rămân și clase de I-VIII;
– 1971 – Liceu de Cultură Generală (clasele IX-XII);
– 1978 – Liceul Industrial Nr. 2;
– 1991 – Liceul Teoretic;
– 1992 – Liceu Teoretic ,,Vladimir Streinu,,
– 2003 – Colegiul Național ,,Vladimir Streinu,,.
Colegiul Național ,,Vladimir Streinu,, funcţionează în momentul de faţă în trei clădiri care acoperă necesarul de săli de clasă (32), 4 laboratoare de informatică, 3 de alte specialităţi, sală de sport, teren de sport, amfiteatru, internat şi cantină.
Având un colectiv de cadre didactice de prestigiu, Colegiul Național ,,Vladimir Streinu,, s-a remarcat prin rezultatele obţinute la olimpiadele şi concursurile şcolare, în toate domeniile, unde s-a creat o adevărată tradiţie a generaţiilor, fiind urmaţi cu aceeaşi dăruire în activitatea lor de către cadrele didactice mai tinere.
Toate disciplinele, limba română, limbi moderne, matematica, fizica, chimia, istoria, biologia, geografia, ştiinţele socio-umane, informatica și educația fizică și sport, se bucură de o bună încadrare, dar şi de aprecierea activităţii elevilor remarcaţi în competiţiile şcolare de specialitate.
O preocupare specială se constată şi pentru sfera activităţilor extracurriculare, elevii colegiului fiind implicaţi în numeroase activităţi cultural-artistice şi sportive, desfăşurate atât pe plan local, judeţean, national cât şi international.
Imagini din arhivă